23 martie 2012

De weekend cu copiii: Maci din Fimo

Azi dimineata am ajuns la capitolul arhivat fisierele cu poze si am dat peste pozele cu Tomi - de cand am facut echipa de meshterit martisoare :)

Vreau sa va impartasesc experienta, deoarece cred ca va poate inspira la o activitate frumoasa - mai ales daca sunteti raciti si trebuie sa stati in casa [stiu ca majoritatea prichindeilor sunt mucosi in perioada asta... :( ]

Sa va spun cum s-a intamplat sa am parte de manutele astea dibace: prin preajma martisorului (a se citi: cu o zi inainte de intai) o prietena m-a rugat sa-i fac o tona de martisoare....asa ca m-am trezit nauca de cap... de umblam cu fimo in geanta... si cand/unde  prindeam cinci minute libere, mai modelam un pic :))) In paralel aveam de pregatit cu Claudia si atelierele care urmau...asa ca am trecut pe la ea: ca sa punem tara la cale! Era pe la pranz... si ne-am socotit noi ca am jumatate de ora in care eu pot sa modelez, iar Clau cu Tomi isi fac rutina de dupa gradinita... Aham... doar ca nu am socotit prea bine... Piticul venea din minut in minut: "Cami... uite ce dinozaur am!... Cami hai sa ne jucam!... Cami mai ai?!... Cami ce faci acolo?... Cami...Cami...Cami..."


I-am aratat pe ceas cat inseamna jumatate de ora...dragul de el a facut o mutrita lunga cu un oftat "asa muuult?!".... i-am spus ca am inca putin de lucru... mi s-a rupt sufletul ca el era bucuros sa ne jucam iar eu il tot alungam. Intr-un final vine la mine...si ma intreaba "dar ce faci aici?"... i-am spus ca modelez maci din plastelina magica...ca brosele vor fi daruite unor doamne... am explicat si povestit tot-tot... si el statea cu nasul pe marginea mesei, tot mai curios de ceea ce se intampla acolo. La intrebarea "vrei sa ma ajuti, ca sa terminam mai repede si sa ne jucam?".. a zis da hotarat s-a cuibarit cu mine pe scaun si uite asa am avut cel mai harnic ucenic! Prima data i-am aratat cum se face, apoi am facut impreuna, iar in final facea singur! Impresionant pentru un copil de 4 ani!


Am povestit cate in luna si in stele..despre maci... despre martisoare... despre culori... despre cat de tare/usor se apasa pe plastelina... despre cat de mult se vor bucura doamnele care vor primi brosele.... despre cat de frumos e gestul lui si cat de tare apreciez ca ma ajuta.... am aranjat si numarat macii .... pfiii cate lucruri am facut noi doi ! La final am admirat brosele si ne-am pupat multumiti :) 

Cum munca trebuie rasplatita, iar valoarea banului se invata de mic.... l-am rasplatit pe Tomi cu o mana de monezi pe care le-a pus in pusculita lui. S-a uitat mirat la mine cand i-am dat banutii si i-am explicat de ce ii primeste.... dar cand l-am intrebat ce vrea sa isi cumpere de ei a spus hotarat: PLASTELINAAAA :))

Modelatul in plastelina este o activitate banala, insa are multe beneficii:
  • exerseaza motricitatea fina
  • exerseaza atentia
  • exerseaza simtul culorii
  • stimuleaza increderea in sine si comunicarea
  • stimuleaza imaginatia si creativitatea
Cum se fac MACII din pasta polimerica
Macii in sine sunt foarte usor de facut, aveti nevoie de Fimo Soft Rosu si Negru (paleta de culori o gasiti aici -click). Framantati bine plastelina rosie, faceti o bila pe care o aplatizati si o intindeti sub forma unui cerc, de dimensiunea unui capac (de borcan de dulceata). Grosimea cercului, recomand sa fie de 3mm. Framantati o biluta de Fimo Soft Negru, pe care o aplatizati si o lipiti in centrul cercului rosu. Texturizati petalele si centrul macului - puteti folosi o scobitoare, o periuta de dinti, capatul unui pix etc. - iar apoi dati petalelor o forma unduita. In pozele de mai sus, se vede foarte bine ceea ce descriu eu aici :) Coaceti timp de 10 minute la 120 de grade C. Dupa ce s-au copt figurinele, puteti lipi (cu SuperGlue) acele de brosa. Gata!

Inainte de a incheia articolul, vreau sa mentionez cateva lucruri: cu Tomi am mai meshterit Fimo, incercand sa facem licurici. Experienta nu a fost un succes rasunator, iar motivele nu imi sunt foarte clare (mai ales ca el si-a dorit foarte tare sa ne jucam asa... si era nerabdator): poate ca licuricii au fost prea elaborati (in schimb am facut serpisori tare apreciati!!)... poate ca era seara si copilul a fost obosit.... poate ca starea mea de spirit nu a fost optima... nu stiu... Concluzia e ca in episodul licurici nu a fost atat de implicat (cu toate ca s-a bucurat de efectul nightglow), precum a fost la maci. Daca incercati activitatea si copiii nu sunt "vrajiti" de ea... eu zic sa nu-i fortati sa o finalizeze... poate nu au chef atunci... poate nu au inclinatie artistica...

Un alt aspect interesant pe care l-am remarcat in activitatile cu copii (atat cu Toma cat si cu copiii intalniti via Little People) este modul in care pozitionarea in spatiu influenteaza calitativ activitatea (mai ales daca aceasta este una noua, necunoscuta iar copilul este mic -sub 5ani). Am remarcat tendinta aceasta de cuibareala in bratele adultului - vedeti si in pozele de mai sus cum s-a asezat pe scaun cu mine si a fost optiunea lui! Cuibariti asa...am remarcat cum copiii au mai multa rabdare si sunt mai atenti la detalii. Probabil se simt securizati in fata provocarii, iar asta le da incredere si curaj. Aceasta apropiere faciliteaza foarte mult incurajarea prin pupat, mangaieri, dragaleli si alte gesturi afectuoase. Atentie insa: nu suprafavorizati cuibareala in defavoarea independentei.

3 comentarii:

  1. ce fain articol, Cami! cred ca Toma te iubeste si te admira, tu fiind foarte calda si frumoasa :P si probabil e si obisnuit cu tine, deci se simte protejat in bratele tale. Anyway, frumoasa legatura dintre voi.. iar tu ai o rabdare de inger cu copiii!
    Mie, care nu am legaturi foarte apropiate sau dese cu copiii, mi-a placut foarte mult articolul tau, si mi se pare foarte util :D iar macii sunt draguti, ca tot ce faci tu de altfel
    codru

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) e iubire mare intre noi, dar n-ai cum sa-i rezisti farmecului cretz si pupacios! Intr-adevar se simte confortabil in prezenta mea, pt ca ne vedem des si sunt prietena mamei.

      Macii au iesit foarte frumos, dar nu chiar toate imi iasa bine (pe alea nu le public) :))

      P.S. Ma strofoc cu paini in ultimul timp...dar mai am pana sa ma pot lauda cu ceva la capitolul acesta :)))

      Ștergere
  2. Daaaa,

    sa stiti cu totii ca a fost magica ziua aceea!
    In soare stateau ei doi si radeau si mestereau.
    Au provocat primavara cu veselia lor!

    RăspundeţiȘtergere

Recomand

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...